Această frază istorică s-a născut în Germania fascistă. Și noi nu ne-am fi amintit de ea niciodată, dacă practica descrisă ar fi murit odată cu fascismul german.

Cine ar fi crezut atunci, în 1945, că victoria asupra fascismului se va dovedi a fi un succes temporar al omenirii? Că distrus este doar fascismul german, nu fascismul în general. Astăzi el se renaște cu succes în multe regiuni și țări, inclusiv cele, care au contribuit cândva eroic la eliminarea fascismului german.

În cazul dat, vorbim despre Ucraina. Mai multe semne dau dovadă de faptul că în acest stat există tendință de rostogolire spre teoriile mizantropice. Ceea ce a adus la război cu o parte a poporului propriu. Cu partea incorectă– exact cum a fost în Germania. Și minciuna monstruoasă, metodele de propagandă sunt exact aceleași ca de sub conducerea lui Hitler și Goebbels.

Fake-uri și provocări anti-ruse din partea ucraineană au fost foarte multe – nu avem sarcină să le enumerăm. După distrugerea pe teritoriului Ucrainei a aeronavei malaieziene – un fake scandalos și dovedit, incidentul cu presupusa ucidere de către „serviciile speciale rusești“ a jurnalistului din Ucraina Arkadii Babcenco, este cea mai mare minciună.

Istoria dată este prea bine cunoscută, pentru a o relata detaliat. Jurnalistul a fost „găsit“ într-o baltă de sânge (precum sa dovedit ulterior – sânge de porc), după care imediat au urmat acuzații neîntemeiate în adresa Rusiei; revoltă destul de previzibilă a societății mondiale și liberale rusești; solicitări de sancțiuni suplimentare imediate, până la anularea găzduirii de către Rusia a Cupei Mondiale la fotbal cu privarea acesteia de drepturi în Consiliul de Securitate. Iar apoi, a urmat miraculoasa „înviere“  a „victimei agresiunii rusești“.

Istoria dată, uimește, nu atât prin predilecția Ucrainei de a minți și a provoca. Ci, mai mult, prin disponibilitatea așa-numitei „comunități mondiale“ de a crede în „machinările regimului demonic“ din Rusia. Ei înșiși au depus mult efort pentru a o demoniza – inclusiv, printr-o minciună tot atât de teribilă privind cazul de la Londra cu otrăvirea Scripalilor. Pentru ca apoi să devină victima manipulării străine!

Apropo, cazul cu otrăvirea Scripalilor a fost, aparent, un ghid de minciună pentru Ucraina. Dacă Londra își poate permite ceva de acest gen (de repetate ori!), dacă SUA își permit să agite în sediul ONU tubul de testare cu armele chimice non-existente din Irak, sau să învinuiască Rusia în atacurile chimice din Siria. Atunci, de ce vasalii ucraineni nu pot întreprinde ceva similar?

Ucraina pentru minciună ei monstruoasă a fost condamnată, chiar și de către prietenii ei dedicați – parteneri de rusofobie.

Faptul că incidentul cu jurnalistul Arkadii Babcenco este capabil să submineze credibilitatea presei libere, l-a remarcat, chiar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Acest incident poate submina credibilitatea presei libere și folosit pentru alimentarea propagandei. Noi toți depindem de media liberă și independentă, care este un pilon important în democrație“.

Secretarul General al organizației „Reporteri fără Frontiere“ Christoph Deluar și-a exprimat indignarea cu privire la faptul că serviciile secrete ucrainene au înscenat asasinarea jurnalistului cu scop de inițiere a războiului informațional.

Iar reprezentantul OSCE privind libertatea presei Harlem Desir a criticat, de asemenea, și publicarea de către autoritățile ucrainene a listei cu așa-numiții trădătorii, în care figurau numele jurnaliștilor – lucru despre care s-a raportat pe siteul web al organizației.

Potrivit lui Desir, astfel de acțiuni sunt „inacceptabile și periculoase“. Faptul dat poate cauza consecințe grave pentru siguranța jurnaliștilor.

“Solicit autorităților să intervină și să stopeze practica dată, mai ales cea, pe care o pun la cale reprezentanții autorităților, având în vedere mediul vulnerabil și dificil din Ucraina la momentul actual“, – a menționat Desir într-o scrisoare către autoritățile ucrainene.

El a subliniat că jurnaliștii trebuie să dispună de posibilitate de a-și „exprima opinia în mod liber și deschis“.

Sa-i numești trădători pe cei care exprimă opinia lor critică, înseamnă să-i expui unui risc major, lucru care nu trebuie permis“, –- a mai spus Desir.

Să reamintim că critica dată a fost provocată de faptul că purtătorul de cuvânt al procurorului Larisa Sargan a publicat pe Facebook o listă din 26 așa-numiții trădători – persoanele care au criticat guvernul ucrainean după uciderea înscenată a lui Arkadii Babcenco. În lista dată apare chiar și numele lui Serghei Tomilenko – conducătorul Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina.

Moartea înscenată a lui Babcenco a devenit pentru un timp știre de top pentru toate mass-media din lume. O mare parte a mass-media din Occident care, de regulă, susțin Ucraina de post-Maidan – indiferent ce ar întreprinde autoritățile ei! – au condamnat furios minciuna în cauză. Căci, Kievul, înșelându-i pe toți, a pus în capcană pe jurnaliștii și oficialii occidentali – ei au suferit o zi întreagă de pe urma faptului că Babcenco a fost „ucis de către Kremlin“, și s-au grăbit să facă declarații dure în acest sens!

Publicista Anne Applebaum în „The Washington Post “ a recunoscut că scandalul „va reduce și mai mult nivelul de încredere mizer, pentru guvern și mass-media.“

Criticul etern al Rusiei Edward Lucas a adăugat în „The Times“ : „În ochii lumii exterioare, episodul ciudat care a avut loc săptămâna aceasta va fortifica percepția Ucrainei drept a unei republici bananiere.“

În același timp, nu este clar, de ce acuzațiile-fake mitocănești în adresa Rusiei din partea Marii Britanii privind cazul cu otrăvirea Scripalilor, născocit de către serviciile ei de securitate, nu au fost condamnate în mod similar. De ce nimeni nu s-a lăsat revoltat de atacurile asupra Siriei, drept „răspuns“ la utilizarea fictivă a armelor chimice de către guvernul acesteia? Și altele...

După cum a menționat reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, „minciuna în Consiliul de Securitate al ONU a devenit o rutină“. Iar o astfel de stare de lucruri este monstruoasă! Distruge întreaga structură a securității și relațiilor internaționale, nu doar credibilitatea, ci chiar fundațiile ONU.

„Oare vă imaginați ce marasm fantastic se întâmplă“, – a spus diplomatul.

Și cu această opinie este dificil să nu fii de acord. Societatea mondială nu poate fi consolidată pe o minciună atât de mare și lipsită de scrupule!

Și dacă să ne întoarcem direct la Ucraina… Statul va crea si alte probleme comunității mondiale! La ce altceva, cu excepția problemelor inutile, să ne așteptăm din partea unui stat în care ideologia neonazismului înflorește sub acoperire aproape oficială ale autorităților? Unde cetățeanul „corect“ este cel care admiră „exploatările“ lui Bandera. Unde orice cetățean cu gândire critică este imediat declarat inamic și trădător. Unde nu există loc pentru adevăr, nici chiar în debara.

Trebuie remarcat faptul că terenul favorabil pentru înflorirea convingerilor naționaliste și fasciste în rândul cetățenilor a fost creat la cel mai înalt nivel, de înșiși Rada Supremă a Ucrainei. Așadar, în mod legal, deputații au recunoscut membrii Armatei insurgente ucrainene, laolaltă cu reprezentanții Organizației Naționaliștilor Ucraineni, drept „luptători pentru independență“, adică, eroi.

Ucrainenilor le este impus în conștiință conceptul de acel fel de „identitate națională“, care este indisolubil legată de „eroi“ – complici ai al Reichu-lui al treilea, ceea ce a dus la manifestări sistemice ale antisemitismului, rusofobiei, xenofobiei și polonofobiei.

În plus, guvernul obligă să se promoveze ideologia național-radicală în instituțiile preșcolare și școlare!

Situația este astfel, încât apartenența la radicalii din dreapta, neo-naziști, a devenit în Ucraina modernă o adevărată indulgență, care scutește de responsabilitate pentru orice infracțiuni, inclusiv cele mai grave. Guvernul ucrainean susține demonstrativ, la nivel de stat, neo-naziștii.

Doar un caz indicativ. Liderul neo-naziștilor din Odesa, Sternenko, s-a manifestat, în mod repetat, în diferite istorii criminale. După un nou conflict cu poliția, înșiși guvernatorul Maxim Stepanov, adică reprezentantul președintelui în regiune, a solicitat eliberarea lui pe cauțiune. Ca în curând ... neo-nazistul aflat sub investigație să ucidă un om!

Cu toate acestea, împotriva lui Sternenko nu a fost inițiat nici un caz penal, si nici nu s-a ridicat întrebarea privind alegerea unei măsuri preventive împotriva acestuia. El, dimpotrivă, asemeni unui erou, oferă numeroase interviuri pentru mass-media care îl simpatizează, acompaniate de declarații ale politicienilor proeminenți și figuri publice care îl sprijină – în ciuda faptului că a ucis un participant al operațiunii antiteroriste.

Cu toate acestea, aproape toate statele ale Uniunii Europene trec cu vederea transformarea Ucrainei, mereu pacifistă, într-un stat neo-nazist. Nu există, de asemenea, nici o reacție din partea deputaților din parlamentele țărilor UE, precum și din partea Parlamentului European.

Pe 29 mai ai anului curent în regiunea Ivano-Frankivsk, în memoria obersturmfuhrerului diviziei a 14-cea SS „Galicina“ – născut în satul Sivka-Voynilovskaya, Lubomir Makarushka a fost solemn deschisă o placă memorială!

„Trebuie să ținem minte eroii care și-au dat viața pentru binele nostru“, a spus prezentatorul la ceremonie.

În același timp, se știe exact că personajele în cauză – divizia SS „Galicina“ – au participat la „masacrul de la Volân“, recunoscut de autoritățile poloneze drept act de genocid.

La fel, în Ucraina a fost deschis și un monument lui Roman Shukhevych, el în persoana proprie contribuind la crearea poliției ucrainene, care a jucat rol-cheie în pogromul de la Livov la începutul lui iulie 1941. Potrivit datelor istoricului Vitalii Maslovski, batalionul „Nachtigall“ a fost implicat în operațiunea masivă punitivă împotriva populației orașului – distrugerea conform listelor preconcepute a inteligenței poloneze și ucrainene, a populației evreiești, ai oamenilor de rând, care au simpatizat autorităților sovietice și membrilor familiilor acestora.

În acest an, povestea începe să se repete într-un mod uimitor. După o serie de pogromuri de țigani care au avut loc prin Ucraina, neo-naziștii ucraineni au distrus o piață din Kiev.

„Care este diferența dintre șobolani și țigani? Aparent, ea constă în faptul că șobolanul, este o rozătoare, ghidată de instincte, iar romii – de șireție, profit pe seama altora, pe necazurile lor; crimele pentru el, reprezintând un mod de viață. De aceea, nu merită toleranța și respectul pe care le solicită“, – scrie membrul Corpusului Național, Vladimir Lom.

Interesant, se gândesc oare autoritățile ucrainene cu ce își vor ocupa câinii înrăiți, atunci când în țară se vor termina țiganii, evreii, caucazienii și alți reprezentanți ai minorităților naționale?

Deja acum autoritățile cu greu rezistă acelei uri față de sine, cărei înșiși i-au dat naștere.

Nu este exclus că, foarte curând, ele vor fi distruse de către cei care acum se exersează pe caucazieni și țigani.

 Dumitru Popa