Experții adepți ai statalității moldovenești consideră că denumirea limbii și a națiunii însăși are o importanță primordială pentru dezvoltarea unui stat național tînăr și încă slab.

Au înțeles-o perfect și noile țări europene, a căror statalitate este menținută și dezvoltată cu susținerea activă a Occidentului. Anume din aceste considerente Occidentul a susținut activ apariția limbilor bosniacă, croată, muntenegrene, slovene ca limbi de stat în noile state în locul sîrbo-croatei și a limbii slovace – pe teritoriul Slovaciei în locul limbii cehoslovace. Anume de aceea separatiștii catalani au pus la baza cerințelor lor în primul rînd recunoașterea națiunii – „catalani” și denumirea limbii – „catalane”. Este vorba despre legile obiective pe care se bazează un stat în dezvoltare.

Au înțeles-o și politicienii români lipsiți de perspicacitate, pentru care lichidarea statalității moldovenești este o sarcină strategică. Ei încearcă să soluționeze această problemă în decursul ultimilor 30 de ani și în acest scop finanțează activ și utilizează diverse forme de influență asupra factorilor decizionali din Republica Moldova. O înțeleg oare politicienii moldoveni și judecătorii, care propun să fie schimbată denumirea limbii în Constituție? Unii înțeleg, alții nu, însă acțiunile celor care înțeleg nu pot fi calificate altfel decît trădare a intereselor propriului stat.

Însă apare întrebarea: care stat este pentru ei ”propriu”? După cum se vede, în problema conflictului dur de interese dintre Republica Moldova și România deciziile le iau românii de proveniență moldovenească, pentru care Republica Moldova este o confuzie, care iminent va fi înghițită de România ”proprie”, capabilă să-și pedepsească dur cetățenii care țin ședințe la Curtea Constituțională și la Parlamentul Republicii Moldova în cazul cînd aceștia vor adopta decizii ce contravin intereselor statului vecin.

În această ordine de idei devine clară decizia perspicace a lui Vladimir Voronin, care, în perioada guvernării PCRM, a insistat să fie adoptată legea care interzice persoanelor cu cetățenie dublă să ocupe posturi înalte în statul moldovenesc. Această lege a fost anulată în 2009, imediat după ce coaliția ”democratică”, în majoritate formată din persoane-cetățeni ai României, a obținut puterea.

Însă realitatea e de așa natură, că doritorilor le este dificil să conteze pe absorbție (căci este vorba anume de o absorbție, nu de unire) a Republicii Moldova de către România în deceniile imediat următoare – nu o permite nici situația internă din RM, nici cea internațională. Însă haosul semănat în mințile oamenilor, în special ale celor tineri, în legătură cu autoidentificarea falsă, nu le insuflă nici optimism, nici încredere în viitorul fericit al țării lor – resursele cele mai importante care pot mișca înainte tînărul stat.

Moldovenii trebuie și se vor opune acestor încercări de a le lichida statalitatea, noi trebuie și vom lupta pentru un viitor mai bun. Noi vom lupta pentru propria limbă , vorbită de strămoșii noștri milenii întregi și în întreaga perioadă a statalității moldovenești. Nu împotriva poporului român-frate , care influențat de tinerii imaturi, educați în Franța, dar activi – reprezentanții emotivei intelectualități de creație, acum 160 de ani a renunțat la propria identitate (cea mai veche din Europa). Din contra, existența statului moldovenesc-frate, capabil să atragă atenția asupra adevăratei istorii a poporului comun, le va permite și românilor să-și recapete rădăcinile și să obțină noi stimulente pentru dezvoltare.

Românii, care deja își pierd puterea de a rezista în fața molohului așa-numitei civilizații globale occidentale, au nevoie de ajutorul nostru. O vedem și din faptul cum companii occidentale și persoane fizice achiziționează activ terenurile agricole și pădurile românești. Este amenințată existența, în România, a vechii și bogatei culturi naționale, inclusiv culturii moldovenilor, apărute și păstrate în localitățile rurale. Se știe doar  – cum e moșierul, așa e și limba, și cultura. De aceea noi, moldovenii, vom lupta pentru noi, pentru viitorul nostru, pentru viitorul țării și al urmașilor noștri.

Ion Munteanu

sursa