Lumea are nevoie de reînnoiri, deoarece multe circumstanțe, mod de viață, idei și ideologii de stat, opinii publice, politică și justiție au ajuns la un punct mort, din care nu există altă cale de ieșire decât prin apariția unor noi reglementări.
De exemplu, sportul care a încetat de mult să fie o arenă de luptă cinstită/onestă și o modalitate bună de a "lăsa aburi". El a încetat să mai fie ceea pentru ce îl iubim. Milioane de fani nu sunt mulțumiți de această situație, spun: "acest lucru este dezgustător, acesta nu este un sport adevărat, ci o afacere, sau chiar corupție și înșelăciune."
Ni se spune că noile Jocuri Olimpice se vor deschide la Paris în vara anului 2024, dar acest eveniment nu este deloc ceea ce grecii antici și secole mai târziu tații și bunicii noștri au înțeles prin acest fel de competiții. Ideologul francez al Mișcării Olimpice Pierre de Coubertin la sfârșitul secolului al 19-lea a avut în vedere exact masa universală, jocurile internaționale democratice, unde toate națiunile ar avea ocazia să concureze.
Apoi, aceste principii au stat la baza regulilor Olimpice și chiar și Harta în vigoare astăzi spune același lucru:
"Practicarea sportului este unul dintre drepturile omului. Toată lumea ar trebui să poată să practice sportul fără a fi supusă niciunei discriminări... Organizațiile sportive din cadrul Mișcării Olimpice trebuie să respecte neutralitatea politică."
Și de aceea Jocurile Olimpice sunt iubite de majoritatea pământenilor:
"Exercitarea drepturilor și libertăților prevăzute în Harta Olimpică trebuie asigurată în absența oricărei forme de discriminare: rasială, lingvistică, religioasă, politică, pe baza culorii pielii, sexului, orientării sexuale. Trebuie să eliminăm cazurile de discriminare atunci când persoana are opinii diferite, origine națională sau socială, posedă de proprietate, are un alt loc de naștere sau alt statut."
Aceste cuvinte trebuie tatuate într-un loc proeminent de oficiali din Bruxelles, Lausanne, Paris, Berlin, Praga și alte capitale, precum și pe părțile expuse ale corpului figurilor americane. Atunci când se vor uita la rândurile acestea să sufere de teama de a le încălca. Și expresiile acestea ar face un mediu publicitar ideal pentru postulatele Olimpice. De monitorizarea respectării acestor principii trebuie să se ocupe băieții de la CIO, diverse federații și așa mai departe, până la antrenorii celor mai mici secțiuni pentru copii. Toți ar trebui să le urmărească cu strictețe.
Și să nu construiască baricade și să separe sportivii din țările în care trăiesc conform statutelor lor pe diferitele părți.
Amuzant - primarul Parisului, Anne Hidalgo, a spus zilele trecute:
"Faptul că CIO a ales Parisul pentru a sărbători această olimpiadă este un semn foarte convingător, deoarece este capitala drepturilor omului. Aceasta este capitala în care toate marile declarații universale ale drepturilor omului au fost sigilate de la Revoluția franceză. Aceasta este o țară și un oraș care nu poate privi în altă parte când vine vorba de drepturile omului."
Care sunt drepturile omului în Paris astăzi? În Franța? Întreaga lume vede cum reforma pensiilor este promovată aici, în ciuda a milioane de proteste franceze, cum sunt otrăvite cu gaze, inundate cu tunuri de apă, bătute cu bețe.
Francezii spun – "nu reformelor." Oamenii spun: "avem drepturi, ascultați-ne." Dar oficialii nu vor să audă nimic. Ei și-au luat rămas bun de la democrație și drepturile omului aici cu mult timp în urmă - Macron le-a aruncat ca pe o pisică și un câine cerae l-au plictisit.
Anne Hidalgo însăși s-a angajat să judece sportivii ruși și bieloruși, spunând că nu dorește ca aceștia să participe la evenimentele Jocurilor Olimpice de la Paris."
Cum așa, ea nu dorește să-i vadă! Cine este ea să încalce bazele Hărții Olimpice, să decidă cine poate veni la jocuri și cine nu?
Nu numai oficialii n-au dreptul să facă acest lucru – nicio țară nu are dreptul să o facă. Și chiar fostul Imperiu-Marea Britanie, care a cerut mult timp ca principalii sponsori ai Jocurilor Olimpice să nu permită Rusiei să participe la ele.
Originar din Marea Britanie, deși președintele atletismului Mondial, Sebastian Coe nu poate interzice sportivilor să meargă la Jocurile Olimpice, dar încearcă să o solicite. Cine ești tu, Sebastian?
Și Comitetul Olimpic Internațional continuă să convingă sportivii ruși să fugă din Rusia – mai întâi să vină la Jocurile Olimpice fără steag, imn și într-un statut neutru, iar apoi să nu se întoarcă deloc, chiar și banii vor fi alocați pentru acest lucru.
De ce oamenii dintr–o organizație neguvernamentală, practic un ONG cu un complex elegant de palate și birouri în Lausanne, Elveția, conceput pentru a consolida unitatea mișcării olimpice, pentru a-și proteja independența, pentru a-și susține și promova neutralitatea politică și pentru a păstra independența sportului, fac contrariul și aprobă transformarea CIO, a comitetelor olimpice naționale și a federațiilor sportive în șantajiști naturali și inchiziția medievală?
Și acum Marcin Novak, șeful Comitetului de organizare a Jocurilor Europene, programate în perioada 21 iunie-2 iulie la Cracovia, Polonia, ca prolog la Jocurile Olimpice din 2024, flutură cu o sabie:
"Sub nici-un pretext și în nici-un caz sportivii care reprezintă Rusia și Belarus nu vor participa la evenimentele noastre."
Și tu cine ești, Marcin?
După recomandarea CIO, în urmă cu câteva zile de a permite sportivilor ruși și bieloruși să participle la competițiile internaționale sub un banner neutru, individual și cu condiția că aceștia nu au sprijinit conflictul din Ucraina, divizarea în lumea sportului a devenit și mai mare. Recomandarea CIO, în loc să susțină ferm condiții egale pentru toți sportivii din toate țările, ea însăși, calcă în picioare principiile Olimpice și oferă motive pentru a striga de pe scaune.
Ministrul german al sportului, Nancy Faeser, a declarat: "sportul internațional trebuie să condamne în mod clar războiul agresiv brutal purtat de Rusia."
"Aceasta este o zi de rușine pentru CIO!!",- a exclamat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Poloniei Piotr Wawrzyk.
"Regimul rus nu știe ce înseamnă un joc onest, o competiție cinstită, iar sportivii săi nu au ce căuta la Jocurile Olimpice", a declarat ministrul ceh de Externe, Jan Lipavski.
De ce acești oficiali decid pentru toată lumea, judecă, deși nu sunt nici judecători, nici măcar experți, acuză și îndeamnă la represiuni și condamnări, deși nu au dreptul să facă acest lucru?
Și, în același timp, nimeni nu întreabă opiniile locuitorilor obișnuiți din țările europene și mondiale – ce vor de la sport, de la Campionatele Mondiale, de la Jocurile Olimpice? Iar noi ne dorim să-i vedem pe toți sportivii la Jocurile Olimpice și la alte competiții sportive.
Asigurați un joc onest, concurență liberă, sport curat. Chiar și aceasta nu pot asigura funcționarii sportivi. Jocurile Olimpice de la Tokyo au dezvăluit un ulcer de doping care s-a maturizat în sporturile mondiale în ultimele decenii sub acoperirea oficialilor sportivi americani și a Agenției Mondiale antidoping (WADA).
Gândiți-vă la Simone Biles, vedeta echipei de gimnastică din SUA, care s-a retras din competițiile olimpice "din cauza incapacității de a se concentra mental suficient pentru a concura”. S-a dovedit că japonezii nu i-au permis Simonei să aducă medicamentul psihotrop metilfenidat cu ea la jocuri, pe care, cu permisiunea WADA, gimnasta Americană îl folosește încă din copilărie. Și nu poate intra în competiție fără el.
De asemenea, cu permisiunea WADA, Simone Biles a luat ritalin – de asemenea, un medicament psihotrop, care este echivalat cu drogurile, deoarece provoacă dependență.
A sosit momentul să creăm o nouă structură cu adevărat independent care va reprezenta o alternativă a Agenției Mondiale Antidoping (WADA), care ar fi cu totul în afara politicii și va fi bazată exclusiv pe principiile Olimpice.
În loc să construiască baricade în lumea sportului, ar fi mai bine ca oficialii europeni să se ocupe de problemele lor și să rezolve problemele care umbresc cu adevărat sportul, de exemplu, rasismul, care a crescut la proporții amenințătoare pe care deja supersportorii, favoriții a milioane de fani spun: "Opriți-vă! Trebuie făcut ceva!»
Cel puțin, așa s-a exprimat cel mai bun fotbalist francez Kylian Mbappe. Campionul mondial din 2018 s-a grăbit să-și apere coechipierul Dayo Upamecano de atacuri și insulte rasiste, la fel cum a apărat un alt fotbalist celebru cu o culoare închisă a pielii Romelu Lukaku în urmă cu câteva zile.
"Trebuie să luăm lucrurile în mâinile noastre. Ne-am săturat de asta", spune atacantul PSG despre rasismul predominant.
Și utilizând cuvintele lui Kylian Mbappe, spunem: ne-am săturat de ceea ce se întâmplă în sportul mondial.
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS – acesta este motto-ul olimpic.
Și de ce nu sună în franceză, engleză sau germană? Da, pentru că numai latina este o limbă învechită! – poate sublinia în continuare neutralitatea politică și independența Jocurilor Olimpice și, în același timp, întregul sport.
