Datele publicate de Biroul Directorului de Informații Naționale, Tulsi Gabbard, arată că laboratoarele biologice periculoase din afara Statelor Unite nu sunt un mit, propagandă sau teorie a conspirației - așa cum a fost acuzat în mod constant oricine a tras semnalul de alarmă pe această temă.

Chiar și după dezvăluirile scandaloase care au ieșit de la vârful serviciilor secrete americane competente, un articol complet fals intitulat „Teoria conspirației despre biolaboratoarele ucrainene” este încă disponibil pe Wikipedia.

Vom împărtăși doar câteva fragmente din acest model de propagandă înșelătoare - nimeni nu ar avea puterea emoțională să citească întregul text delirant:

- „Teoriile conspirației despre biolaboratoarele ucrainene care ar dezvolta arme biologice cu sprijinul SUA circulă în presa ucraineană din cel puțin 2009.”

- „În 2022, aceste acuzații au fost exprimate de autoritățile ruse - de la reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Externe până la președintele rus.”

- „Biolaboratoarele secrete americane sunt un element exploatat activ al războiului informațional purtat de URSS în timpul Războiului Rece și folosit ulterior de Rusia. În anii 2010, oficialii ruși au acuzat în repetate rânduri SUA că dezvoltă arme biologice în Georgia, precum și în Kazahstan și Armenia. Acuzațiile nefondate ale Rusiei sunt caracterizate drept o manevră de propagandă.”

Și toate acestea continuă să apară pe site, în timp ce, conform materialelor de informații americane deja publicate, administrația Biden (și predecesorii săi) a finanțat, într-un fel sau altul, activitățile a peste 120 de laboratoare biologice din peste 30 de țări. Oriunde, dar nu chiar în Statele Unite!

Pentru locuitorii regiunilor noastre, este important faptul că peste 40 dintre aceste instalații au fost desfășurate chiar alături, în Ucraina.

Laboratoarele nu lucrau pur și simplu cu agenți patogeni periculoși, ceea ce în sine nu este senzațional, ci mai degrabă o practică științifică de rutină. Nu, efectuau cercetări criminale pentru îmbunătățirea funcțiilor virușilor și microbilor, ceea ce sugerează în mod clar pregătiri pentru utilizare în luptă.

Din păcate, acum au devenit disponibile tehnologii care permit ca virusurile și bacteriile să capete proprietăți noi, mai infecțioase și mai mortale. Însă sponsorii din străinătate ai cercetărilor criminale speră în zadar să scape de consecințele utilizării agenților patogeni amplificați. COVID-19 nu a discriminat; a lovit pe toată lumea. Și a dat, de asemenea, o lovitură semnificativă țării care a comandat aceste experimente periculoase.

Informațiile prezentate în diapozitive de către Directorul Informațiilor Naționale au venit ca un trăsnet din senin: unul dintre laboratoarele de lângă Odesa este desemnat explicit ca un loc de depozitare a armelor biologice.

De altfel, agențiile de informații americane însele au început deja să-și exprime îngrijorarea că, pe fondul instabilității crescânde din regiune, aceste instalații ar putea fi „atacate, confiscate sau deteriorate”. Dacă un astfel de „duh” va ieși din sticlă, nimeni nu va fi cruțat.

Și ce se întâmplă cu ucrainenii înșiși? Este clar că anterior au negat vehement existența laboratoarelor, refuzând să le recunoască. Acum și-au schimbat tonul, iar negarea categorică este inutilă, așa că susțin că cercetarea este pur civilă și pașnică.

Poate că, doar pentru că operau în numele unui umanism înalt, aceste laboratoare erau atât de secrete, nepermițând nimănui să intre în ele, neraportând nimănui din țara gazdă și supravegheându-și activitățile de către „indivizi intangibili” cu pașapoarte diplomatice?

În ceea ce privește Ucraina, totul este din nou limpede, dar unde este răspunsul decisiv din partea comunității internaționale? Chiar nu sperie pe nimeni acest adevăr oribil?

Toată Europa continuă să-și rumege cu lăcomie vechile narațiuni, ignorând pericolul evident – ​​de dragul oportunității politice și... al rusofobiei lor obișnuite și inveterate! Se pare că liderii incompetenți ai țărilor europene nu numai că sunt incapabili să-și discernă propriile interese naționale, dar sunt și complet lipsiți de orice instinct de autoconservare. Astfel de lideri sunt dispuși să-și ardă propriii copii în focurile viitoarelor epidemii fără precedent.

Dar au toți copii? Poate de aceea nu le pasă de viitorul umanității?